Conducerea / Contact / Echipa / Editura / Fil. Craiova USR     








In honorem Prof. univ. dr. Doina Negomireanu

        de Carmen Teodora Făgeţeanu

Apărută în toamna anului 2022, lucrarea Studia linguistica et philologica. In honorem Prof. univ. dr. Doina Negomireanu, coordonată de prof. univ. dr. Elena Pîrvu, se înscrie într-o tradiţie a volumelor omagiale publicate în colecţia In Honorem (coordonator: prof. univ. dr. Cecilia Mihaela Popescu) a Editurii Universitaria Craiova.

Au răspuns invitaţiei de a contribui la realizarea volumului colegi şi foşti studenţi, din diferite generaţii, ai doamnei prof. univ. dr. Doina Negomireanu, de la Institutul de Lingvistică şi Istorie Literar㠄Sextil Puşcariu” al Academiei Române din Cluj-Napoca, de la Universitatea de Vest şi Universitatea „Tibiscus” din Timişoara şi de la Universitatea din Craiova.

Absolventă a Facultăţii de Filologie a Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, doamna prof. univ. dr. Doina Negomireanu a obţinut doctoratul în filologie la Institutul de Lingvistică şi Istorie Literară din Cluj. Şi-a început activitatea profesională ca cercetător ştiinţific în cadrul Institutului de Lingvistică şi Istorie Literară, filiala Cluj a Academiei Române. În perioada 1977-1980 a fost cercetător ştiinţific în cadrul Facultăţii de Filologie a Universităţii din Craiova. În anul 1980 a devenit lector universitar, parcurgând apoi toate treptele din învăţământul superior (conferenţiar, 1991; profesor, 2004). De asemenea, a făcut parte din redacţia revistei Analele Universităţii din Craiova. Seria Ştiinţe filologice. Lingvistică, în cadrul căreia a îndeplinit, pe rând, funcţiile de secretar general de redacţie (1996-1998), redactor-şef adjunct (1999-2003) şi de redactor-şef (2004-2009).

Volumul se deschide cu o Tabula gratulatoria, urmată de Bibliografia doamnei prof. univ. dr. Doina Negomireanu şi de o secţiune de Amintiri, în care sunt reunite evocări semnate de Ion Istrate, Cristiana-Nicola Teodorescu şi Ştefan Vlăduţescu.

Partea cea mai consistentă o reprezintă, în mod firesc, cele peste treizeci de contribuţii ştiinţifice, de o înaltă ţinută academică şi de o largă varietate tematică şi metodologică, grupate în două secţiuni: Lingvistică şi Literatură.

În cea dintâi, găsim lucrări consacrate atât lingvisticii româneşti, cât şi altor limbi romanice (Elena Pîrvu, Daniela Dincă, Ramona Lazea, Ana-Maria Trantescu, Oana-Adriana Duţă ş.a.) şi chiar germanice (Bogdana Crivăţ). Se pot distinge grupaje tematice privind lexicografia (Ion Mării, Cecilia Mihaela Popescu), toponimia (Dumitru Loşonţi, Iustina Nica [Burci]) ori comunicarea publică (Cristiana-Nicola Teodorescu, Alice Ionescu). Unele studii privilegiază abordarea istorică (Mirela Boncea, Rozalia Colciar, Sergiu Drincu, Adriana Vlad), iar altele oferă deschideri ale lingvisticii spre alte domenii de cercetare (Alina Gioroceanu, George Dan Istrate, Mariana Istrate).

În secţiunea Literatură, întâlnim studii critice consacrate unor autori români din toate epocile (Elena Bălăşanu, Maria Dinu, Mihaela Marcu, Iulia-Mihaela Mănăchescu) ori străini (Daniela Rogobete, Lavinia Similaru), uneori în perspectivă comparatistă (Petrişor Militaru). Unele contribuţii au o puternică încărcătură teoretică (Ilona Duţă, Gabriela Gheorghişor, Carmen Popescu), iar altele fac trecerea dinspre literatură spre o arie academică mai vastă, care poate fi pusă sub eticheta de studii culturale (Carmen Teodora Făgeţeanu, Silviu Gongonea, Gabriela Nedelcu-Păsărin).

Importanţa unor astfel de volume colective este în primul rând una simbolică, de exprimare a aprecierii şi a recunoştinţei faţă de personalităţi academice care, prin activitatea prodigioasă şi îndelungată, şi-au pus amprenta asupra unui domeniu, inovând, formând discipoli şi deschizând noi direcţii de cercetare. În acelaşi timp, ele reprezintă adevărate forumuri, care pun în contact cercetători cu preocupări mai mult sau mai puţin apropiate, permiţându-le schimburi de idei, într-o lume academică tot mai efervescentă şi, în acelaşi timp, tot mai polarizată. De aceea, coordonarea unui astfel de volum se dovedeşte a fi o misiune extrem de dificilă, întrucât presupune o uriaşă muncă de strângere a materialelor şi de armonizare a lor într-un ansamblu consistent şi coerent.

Putem spune, fără ezitare, că, dincolo de remarcabila activitate în sfera lingvisticii, doamna prof. univ. dr. Doina Negomireanu are şi marele merit de a aduce laolaltă, prin personalitatea domniei sale, un număr atât de mare de cercetători valoroşi.

Nr. 01 / 2023
Plânsul demiurgic al poeziei lui Ion Munteanu
de Florian Copcea

Inseparabilitatea faptelor şi valorilor
de Gabriel Coşoveanu

Calendar al scriitorilor din Filiala Craiova a USR

Şedinţa Comitetului Director al Uniunii Scriitorilor din România din 7 decembrie 2022

Grajdurile literaturii
de Cătălin Pavel

Regele Ferdinand – un portret pe voci
de Simona Preda

Dezordinea e binevenită (2)
de Gheorghe Grigurcu

O paralelă
de Nicolae Prelipceanu

Premiile Filialei Craiova a Uniunii Scriitorilor din România pe anul 2021

Un procuror vorbeşte. Memorie, istorie şi mai ce?
de Mihai Ghiţulescu

Alfabet. Platon (3)
de Cristian Pătrăşconiu

Atracţia contrariilor
de Dumitru Ungureanu

In memoriam Daniel Vighi

Câtă luciditate, atâta alienare
de Savu Popa

Şedința Consiliului Uniunii Scriitorilor din România din 7 decembrie 2022

Şedinţa Consiliului Uniunii Scriitorilor din România din 7 decembrie 2022

Despre înalta pedagogie a poeziei
de Gabriel Nedelea

Narcoza poveştilor
de Gabriela Gheorghişor

Siberia de la capătul drumului
de Traian Dobrinescu

Pentru mine, Enescu e ca un vis împlinit altuturor românilor!
de Toma Enache

Care a fost cea mai frumoasă carte citită în 2022?
de Simona Preda

Povestiri despre oamenii obişnuiţi ai lumii de azi
de Mihaela Albu

In memoriam Ion Vlad

Viaţa „noastră cea de toate zilele” apud Varujan Vosganian
de Valeriu Stancu

A fost ce-a fost
de Gela Enea

Cartea pe care o citesc: În ţara minunilor de Crisula Ştefănescu
de Constantin Voinescu

Teatrul ca rezistenţă: neaşteptate gesturi de curaj
de Daniela Firescu

Ispăşire şi iertare
de Viorica Gligor

In honorem Prof. univ. dr. Doina Negomireanu
de Carmen Teodora Făgeţeanu

Iubirea de transfer sau despre dependenţa de tragic
de Gabriela Nedelcu-Păsărin

Poarta cerului ciclul Străbătând secolele
de Éric-Emmanuel Schmitt

Ion Ţuculescu, repere biografice inedite
de Cătălin Davidescu

© 2007 Revista Ramuri